COVID-19  •  Comunicare -Presa  •  Business info

Barometru de conjunctură economică CCIFER, aprilie 2021

Investitorii își recapătă încrederea în atractivitatea și competitivitatea economică a României

După ce în ultimul trimestrul al anului 2020 România a înregistrat cea mai mare creștere în rândul țărilor Uniunii Europene, CCIFER a lansat în rândul companiilor membre un nou barometru de conjunctură economică, pentru a evalua percepția investitorilor atât asupra indicatorilor economici transversali, cât și asupra celor sectoriali. Barometrul sintetizează indicatori de cadru general ( economic, politic, social, de atractivitate), indicatori de cadru specific (cifra de afaceri, personal, profitabilitate, investiții) și un indicator general de moral. Rezultatele barometrului, care a fost realizat în perioada februarie – aprilie 2021,  au fost restituite în cadrul Adunării Generale a Membrilor CCIFER, care a avut loc pe 19 aprilie.

„Observăm că, în cadrul Uniunii Europene, România trece destul de bine de această criză fără precedent (cu excepția sectoarelor ospitalității, evenimentelor și transportului de călători), înregistrând o scădere mai mică a PIB-ului, o redresare viguroasă și o datorie publică la 45% din PIB. Față de ultimul trimestru al anului 2020, barometrul înregistrează anticiparea membrilor CCIFER a ieșirii din criză.” – François Coste, Președinte CCIFER

• Percepția investitorilor asupra atractivității României este aproape la nivelul record al anului 2019, sitându-se la un nivel de 3.4 din 5. România continuă să fie atractivă pentru companiile membre CCIFER,  ca releu de creștere pe piața sa nesaturată din UE și ca releu de competitivitate globală prin producerea în România a unei părți a valorii lor adăugate în activități de producție sau servicii.
• În prezent, moralul investitorilor francezi se află la cel mai înalt nivel din ultimii 3 ani, situându-se la 3.45 pe o scară de la 1-5, după o scădere dramatică în 2020, la 2.84.
• Toți indicatorii măsurați înregistrează o creștere semnificativă față de nivelul anului 2020, 6 din 10 depășind nivelurile maxime din ultimii trei ani (economic, politic, social, cifră de afaceri, rentabilitate, moral și total).
• Media tuturor indicatorilor măsurați depășește nivelul ultimilor 3 ani, arâtând încrederea comunității de afaceri într-o relansare economică și în ieșirea din criză în viitorul apropiat, precum și în nivelul de stabilitate socio-economică al României pe termen scurt și mediu.

Indicatori privind mediul de afaceri

• Economic : în ceea ce ține de indicatorii privind mediul economic în general, aceștia depășesc nivelurile din 2018 încoace. Situându-se la 3,32, percepția investitorilor asupra mediului economic este una pozitivă.

• Politic: percepția asupra mediului politic se situează la 3,30. După un an pandemic ce s-a suprapus cu alegerile locale și parlamentare, următorii patru ani neelectorali din România se prefigurează ca etapă importantă pentru ca transformările fundamentale necesare pentru relansarea socio-economică post coronavirus să fie făcute.
• Social : mediul social este evaluat la un nivel mai modest, de 3,07. Acest fapt poate fi explicat prin influența mai multor factori, precum continuarea muncii part time în anumite sectoare, precum și a telemuncii care, deși a contribuit la protejarea sănătății angajaților, contribuie la erodarea relațiilor de colaborare și a productivității. În plus, schimbarea excesiv de rapidă a costului factorului uman este foarte greu de compensat prin creșteri de productivitate, în timp ce tensiunile cronice de pe piața muncii persistă, iar pozițiile federațiilor sindicale în dialogul public se consolidează în detrimentul organizațiilor patronale.

Indicatori avansați privind companiile

• La 3,49, perspectivele privind evoluția cifrei de afaceri sunt cele mai ridicate din ultimii ani, cu excepția sectoarelor încă afectate direct de măsurile de izolare.
• Situându-se la 3,40, rentabilitatea este la nivelul maxim din ultimii ani, beneficiind de recuperarea cererii și de economii la cheltuieli generale, care au făcut posibilă scăderea punctului de echilibru al companiilor.
• Perspectiva forței de muncă, la 3,21, reflectă reluarea susținută, deși prudentă, a angajărilor, după o înghețare parțială pe piața muncii în 2020.
• Și în ceea ce privește investițiile, poziționarea la 3.30 reflectă o reluare a acestora, însă una precaută, după un an 2020 marcat de amânări ale investițiilor.

Provocări :

1. Prima provocare este scăderea temporară a activității: 42% dintre respondenți susțin că pandemia le afectează mai puțin de 10% din afaceri, 31% dintre infestitori fiind afectați în proporție de 10-25%, în timp de 15 % dintre aceștia înregistrează pierderi între 25 și  60 la sută.  7% dintre investitori sunt afectați în proporție de peste 70%.
2. Al doilea indicator se referă la revenirea la nivelul de activitate considerat normal, respectiv cel dinaintea pandemiei. 20% dintre investitori nu au înregistrat o scădere în 2020, 25% se așteatpă la o revenire la un nivel normal în 2021, 28% estimează revenirea ca fiind posibilă abia în 2022, iar 18 % în 2023. Numai 9% dintre respondenți nu pot să estimeze când vor reveni la un nivel al afacerilor similar celui din 2019.
3. În ceea ce privelte principalele dificultăți ăn afaceri, 71%  dintre investitori menționează lipsa predictibilității indusă de criza de sănătate fără precedent, 51% scăderea volumelor sau a cotei de piață, precum și scăderea volumelor din cauza constrângerilor de mobilitate sau afectarea supply-chain-urilor etc.

Principalele măsuri pentru a face față crizei :

• 98% dintre investitori recurg la telemuncă atunci când natura funcției o permite; 27% dintre aceștia înghețând angajările. Următoarea pârghie este de a accelera digitalizarea afacerii, însoțită de măsuri pentru a sprijini privesc clienții prin credit comercial și prin digitalizarea ofertei.  Nu în ultimul rând, investirorii au luat măsuri și privind sprijinirea furnizorilor.

• În ceea ce privește prioritățile pentru creșterea competitivității mediului economic și consolidarea dialogului public, se prefigurează nevoia de previzibilitate politică (mai puține ordine de urgență, mai multe consultări, controale mai puțin abuzive), simplificarea interacțiunii cu autoritățile publice și, în al treilea rând, modernizarea infrastructurilor.