Comunicare -Presa  •  Business info

#flashinfo, 24 martie - Renegocierea contractelor comerciale in caz de forta majora

Evolutia situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS CoV2  ne situeaza intr-un context care depaseste limita normalitatii, aducand « forta majora » pe buzele investitorilor, managerilor sau antreprenorilor din ce din ce mai des.

Conceptul de forta majora deriva din dreptul civil francez si a fost transferat in mai multe jurisdictii de drept civil. Codul Civil defineste forta majora drept orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil (Art. 1351 ).

Definitia insa nu este imperativa, fiind supusa acordului partilor ce pot prevedea o definitie distincta a fortei majore, sau o arie diferita de aplicabilitate.

Criza sanitara nu intarzie in a se oglindi si in angajamentele contractuale, care fac debitorii sa reconsidere capacitatea de a-si indeplini obligatiile si sa se indrepte catre cadrul legislativ care le permite sa se protejeze de raspundere, partial ori total. Este important de mentionat ca orice in discutie ce abordeaza renegocierea contractelor commerciale invocand forta majora, analiza obligatiilor se face de la caz la caz.

Atributia legala a CCIR si a Camerelor judetene

In temeiul Legii nr. 335/2007 a Camerelor de Comert din Romania, Camera Nationala avizeaza, la cerere, pentru societatile romanesti, pe baza de documentatie, existenta cazurilor de forta majora si efectele acestora asupra executarii obligatiilor comerciale internationale.

Conform precizarilor privind avizarea existentei cazurilor de forta majora si influenta acestora asupra executatii obligatiilor comerciantilor, nici CCIR si nici Camerele judetene nu sunt abilitate sa declare sau nu la nivel national/international o anumita situatie ca fiind o situatie sau un caz de forta majora.

Unicul atribut al CCIR si al Camerelor judetene este de a analiza, la cererea comerciantilor, si a aviza sau nu, existenta fortei majore – privita exclusiv din perspectiva efectelor si influentei acesteia asupra executarii obligatiilor rezultate dintr-un contract comercial.

Astfel, pentru a putea aviza existenta fortei majore, trebuie sa existe un contract, care sa contina o clauza de forta majora, si ale carui obligatii nu pot fi indeplinite din cauza obiectiva a intervenirii faptului definit ca forta majora si care impiedica executarea obligatiilor contractuale.

Unele clauze de forta majora chiar pot fi prevazute astfel incat sa includa epidemiile sau pandemiile. Atunci cand o clauza de forta majora este prevazuta in sens mai general – chiar fara sa includa epidemiile sau pandemiile, insa prevede orice act sau fapt survenit dincolo de controlul sau vointa partilor afectate, atunci raspandirea epidemiei sau pandemiei poate fi considerata ca un eveniment de forta majora.

Cu toate astea, o clauza de forta majora insuficient definita, care se refera numai la evenimente naturale, intemperii etc. sau doar mentioneaza sintagma un eveniment de forta majora, ar putea fi considerata ca insuficienta pentru a putea exonera de raspundere.

JURISPRUDENTA

Contextul  in care ne aflam nu atrage automat aplicabilitatea fortei majore.

De la bacilul ciumei care a omorat milioane de europeni in secolul al XIV-lea, la epidemia de gripa H1N1 din anul 2009 sau la febra denga –  niciunul dintre evenimentele ce au starnit adevarate crize de sanatate nu a fost considerat eveniment de forta majora.

 ” Partea contractuala trebuie sa explice care obligatii nu le poate indeplini, de ce nu le poate indeplini si trebuie sa dea detalii cu privire la situatie.

S-ar putea sa se gaseasca in situatia in care, desi este pandemie, el sa isi poata indeplini onligatiile contractuale.”

Cristina Bojica, Avocat si Head of Litigation Gruia Dufaut

O epidemie (im)previzibila

SARS-coV-2 reprezinta un virus nou, aparut pentru prima data la sfarsitul anului 2019, in Wuhan, China.  

In contextul initierii unor relatii comerciale, dupa ce consecintele epidemiei debutau, este discutabil in ce masura se mai poate invoca forta majora drept cauza exoneratoare de raspundere.

Trebuie sa existe o relatie de cauzalitate intre obligatia care nu mai poate fi indeplinita si cazul de forta majora si demonstrat ca respectiva obligatie nu poate fi indeplinita din cauza acestei pandemii, fara legatura cu vreo alta cauza care nu este in legatura cu aceasta situatie.

risc de prejudiciere in lant

Pertubarea lanturilor de aprovizionare, indisponibilitatea angajatilor, lipsa de incredere in plan financiar  au gripat cererea  si odata cu ea, starea generala a structurilor economice. Dar debutul unui cerc vicios sta in puterea actorilor economici de a nu intra sub dominatia panicii - care ar face diferenta intre o incetinire economica sau o recesiune globala profunda.

 In loc de conlcuzii, recomandari

• Verificati existenta clauzei de forta majora din contractele incheiate si campul ei de aplicare
• Analizati conditiile pentru a invoca forta majora, inclusiv necesitatea notificarii acesteia catre partenerul contractual
• Evaluati regulat impactul masurilor luate de Stat asupra obligatiilor dvs. contractuale, precum si asupra obligatiilor contractuale asumate de partenerul dvs.
• Pregatiti-va de un eventual litigiu in cazul in care partenerul dvs. contractual contesta aplicarea clauzei de forta majora

Mai multe informatii despre consecintele pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra contractelor comerciale: forta majora, impreviziune si asigurarea riscului de anulare a contractelor sunt disponibile aici .

De asemenenea, odata cu instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei, conform Decretului nr. 195/2020 al Presedintelui Romaniei, Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri elibereaza, la cerere, operatorilor economici a caror activitate este afectata in contextul COVID-19 certificate de situatie de urgenta, in baza documentelor justificative. Procedura de emitere a acestor certificate urmeaza sa fie publicata.  Revenim cu detalii despre conditiile acestui document de indata ce vor fi definite.

Ascultati si Clauza de forță majoră în contracte și în afaceri pe RFI.ro

Text revazut de Cristina Bojica, Avocat et Head of Litigation Gruia Dufaut