COVID-19 • Comunicare -Presa • Business info
#flashinfo, 24 iulie. Planul de relansare UE. Resursă și responsabilitate pentru România
Potrivit acordului încheiat în cadrul acestei săptămâni la Bruxeles, România va beneficia de aprox. 80 de miliarde de euro din cei 1.824 de miliarde ai Planului de relansare Next Generation EU și de fondurile din Noul Cadrul Financiar Multiannual 2021-2027.
Structurată sub formă de granturi și credite, această alocare va fi condiționată de 2 criterii importante, anume respectarea principiilor statului de drept și îndeplinirea recomandărilor din Semestrul European.
Dimensiunea unui astfel de buget impune și apelul la noi resurse financiare, astfel că pe lângă împrumuturile pe piețele financiare, Comisia Europeană va lucra și la introducerea de noi taxe precum taxe pe plastic, pe importurile care produc emisii de carbon și chair o taxă digitală.
Pentru România suma obținută este una record, acesta fiind împărțită între 63.2 miliarde de euro granturi și aprox. 16.7 miliarde de euro împrumuturi. Deși au existat tăieri din buget care au scăzut și din bugetul pentru România, faptul că s-au menținut alocarile pentru Politica de Coeziuna și Politica Agricolă Comună este o reușită.
De asemenea de menționat sunt și compromisurile în detrimentul unor programe europene importante precum cele destinarea protecției mediului, inovației sau economiei digitale, care au fost făcute pentru a atinge un acord de acest nivel, dar care slăbesc poziția acordului în Parlamentul European, care este co-decident.
Adevărata provocare pentru România începe acum, întrucât este obligată ca până în toamnă să transmită către Bruxelles proiectele de finanțare astfel încât acestea să poată fi aprobate până în aprilie 2021. Potrivit declarațiilor președintelui României, Klaus Iohannis, banii ar urma să fie directionati cu priortate către infastructura de sănătate, educație, precum și către modernizarea marilor sisteme publice.
Un ultim aspect fundamental pentru statul român, care va pune presiune în lunile care vor urma, îl reprezintă nevoia debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare a fondurilor europene, nivelul de absorbție fiind unul redus.
Sursă informare:
